Credeati ca m-am lasat de blogging? Credeati ca ati scapat de mine? Inca nu, din fericire. :). Zilele acestea nu am mai scris fiindca nu am avut inspiratie si fiindca am avut o mica "pana" in viata mea, dar mi-am revenit si o data cu asta a venit si sursa mea de "inspiration" :Lady GaGa. Da, intr-adevar, melodiile ei ma inspira. Si iata cum incepe un nou post:
Sta speriata intr-un colt al fotoliului pufos, ascultand ploaia care bate puternic in geam. Din cand in cand, un fulger lumineaza fata ei de marmura alba, iar cate un tunet face inima lui sa bata mai puternic. Ea il priveste fara oprire si se gandeste ce sa faca. Sa fuga sau sa ramana? Respiratia ei lina incearca sa-i sugereze lui sa se indeparteze de ea si sa se intoarca de unde a venit. Sa-l revada dupa atata timp nu-i cade nici ei bine, dar nici lui. Amandoi au impresia ca s-au schimbat, ca trupul le este diferit, mai armonios, ca ochii sunt mai luminosi si patrunzatori, ca zambetul impartaseste o caldura aparte, ca pometii sunt mai albi ca faina pentru prajituri, ca mersul este mai usor ca niciodata, ca joaca lor cu pernele este mai retrasa, ca intrbarile se pun mai greu, ca raspunsurile sunt prea simple, ca unele cuvinte sunt oprite inainte de a fi spuse...Dar sentimentele lor? Au ramas aceleasi? Iubirea lor care intr-o clipa s-a destramat fiindca el..a plecat? Lacrimile care au fost, pot fi acoperite de zambete colorate?Regretele si noptile pierdute pot fi recuperate intr-o singura furtuna pe o noapte de vara? Nici macar ea nu stie..
Timid, el se apropie de ea si incearca sa ii sopteasca ceva...Frica si gandurile incetoseaza acum mintea ei : "Imi va spune din nou adio? A venit doar ca sa ma vada? Va pleca oftand sau zambind? Mai exist pentru el? De ce s-a intors? Dar de ce a plecat?". In cateva clipe ea isi primi raspunsul. Inima lui cedase si o cuprinde puternic pe ea in brate. Fara cuvinte, fara explicatii, fara vorbe irosite intr-o noapte ploioasa. O singura imbratisare, un simplu sarut, o simpla privire si totul este nou.
Tunetele puternice si bataia vantului o trezesc pe ea din adancul vis. Priveste pe geam si observa ca ploaia inca n-a inceput. Partea ei preferata a unei furtuni : vantul puternic si impunator din-aintea ploii, tunetele si fulgerele aruncate manios pe suprafata pamantului care prevestesc o ploaie.
Isi aminteste de vis. Unde e? Ce face? Ma viseaza? Nu stie. Insa o parte din ea, ii spune ca in curand va avea parte de un deja vu plin de frica, speranta, dragoste si...ploaie.
(Nu stiu daca a fost prea reusit post-ul asta:D. Dar mie chiar imi place. p.s. Tipa de acolo este un pic EU.. :-"...Imi place cand bate vantul puternic, dar inca nu ploua. Nu stiu de ce:D. Daca v-ati irosit minutele citindu-mi acest post, imi cer scuze:). Dar daca v-a placut, va apreciez;;). )
See ya`! :*
Pagini
vineri, 23 aprilie 2010
vineri, 16 aprilie 2010
Intr-o lume caramelizata...
Cum ar fi ca lumea noastra, in care traim sa fie....caramelizata? Probabil delicioasa. Dar nu din punct de vedere gustativ. Ci "al simturilor". O lume in care toti am fi dulci sau acri, toti am fi aproape topiti sau inghetati, toti am fi lipiciosi sau alunecosi...
Am putea spune ca ar fi aproape perfect. Dar oare am putea trai fara trandafirii sangerii langa ale caror petale ne trezim dimineata? Acel trandafiriu transformat intr-un caramel delicios sau nu, dulce sau acru? Am putea trai fara parfumul proaspat al ghioceilor? Ne-am permite luxul ca acest parfum sa se piarda intr-o aroma dulce pe care o gasim in fiecare ciocolata? Am putea trai fara briza incoparabila de pura a vantului? Am fi dispusi sa dam acea racoare a aerului pe o caldura dulce-amaruie? Am fi dispusi ca toate culorile de pe aceasta lume (soarele auriu, cerul alabstru mediteranean, verdele proaspat al ierbii, rosul inflacarat al ciresii, oranjul unei portocale ) sa le dam pe diferite nuante ale caramelului? Lucioase sau mate, nu stiu cine s-ar putea lipsi de rozaliul apusului la malul marii.
E frumos sa fie totul din jurul tau dulce si armonios (caramelizat). Dar, fara acele nostalgii care te apuca atunci cand revezi poze din copilarie sau parcuri abandonate, fara certurile scurte si zilnice cu prietenii tai, fara melancoliile care te cuprind cand esti prins in trafic, fara acea privire incruntata spre cel drag doar fiindca a uitat sa-ti aduca o cafea la pat, oare ar fi totul perfect? Nu cred.
Viata are sensul ei. Iar daca noi incercam sa o facem perfecta (dulce, frumoasa, armonioasa, melodioasa) o sa ne dam seama ca nu totul este asa de frumos precum inainte (rautati, mici certuri, nostalgii, suparari trecatoare).
Invatati-va sa va apreciati viata asa cum este ea! Fiti fericiti si bucurati-va de ceea ce v-a lasat Dumnezeu! Bucurati-va de un simplu zambet, o simpla privire, un simplu raset al celor dragi.
(Sper ca v-au placut aceste randuri:) Le-am scris cu inima aproape caramelizata! :D)
See ya`!:*
Am putea spune ca ar fi aproape perfect. Dar oare am putea trai fara trandafirii sangerii langa ale caror petale ne trezim dimineata? Acel trandafiriu transformat intr-un caramel delicios sau nu, dulce sau acru? Am putea trai fara parfumul proaspat al ghioceilor? Ne-am permite luxul ca acest parfum sa se piarda intr-o aroma dulce pe care o gasim in fiecare ciocolata? Am putea trai fara briza incoparabila de pura a vantului? Am fi dispusi sa dam acea racoare a aerului pe o caldura dulce-amaruie? Am fi dispusi ca toate culorile de pe aceasta lume (soarele auriu, cerul alabstru mediteranean, verdele proaspat al ierbii, rosul inflacarat al ciresii, oranjul unei portocale ) sa le dam pe diferite nuante ale caramelului? Lucioase sau mate, nu stiu cine s-ar putea lipsi de rozaliul apusului la malul marii.
E frumos sa fie totul din jurul tau dulce si armonios (caramelizat). Dar, fara acele nostalgii care te apuca atunci cand revezi poze din copilarie sau parcuri abandonate, fara certurile scurte si zilnice cu prietenii tai, fara melancoliile care te cuprind cand esti prins in trafic, fara acea privire incruntata spre cel drag doar fiindca a uitat sa-ti aduca o cafea la pat, oare ar fi totul perfect? Nu cred.
Viata are sensul ei. Iar daca noi incercam sa o facem perfecta (dulce, frumoasa, armonioasa, melodioasa) o sa ne dam seama ca nu totul este asa de frumos precum inainte (rautati, mici certuri, nostalgii, suparari trecatoare).
Invatati-va sa va apreciati viata asa cum este ea! Fiti fericiti si bucurati-va de ceea ce v-a lasat Dumnezeu! Bucurati-va de un simplu zambet, o simpla privire, un simplu raset al celor dragi.
(Sper ca v-au placut aceste randuri:) Le-am scris cu inima aproape caramelizata! :D)
See ya`!:*
marți, 13 aprilie 2010
Something, somewhere, sometime...
Vedem multe lucruri in viata de zi cu zi. Unele mai diferite ca altele, desi la prima vedere ar fi aproape identice. Lucruri simple pe langa care trecem nepasatori au o esenta mult mai adanca decat am crede noi. O simpla adiere calda de vant, o simpla raza de soare, o simpla picatura de ploaie, o singura privire a unui necunoscut indreptata catre tine, o floare ramasa doar cu 3 petale, graba trecatorului de langa tine, alarma masinii pe langa care tocmai ai trecut, zambetul pe care il primesti de fiecare data cand daruiesti unul...
Dar iubirea? Ce-i iubirea? "Te iubesc" are 2 cuvinte. Doua cuvinte in care zac sute de ganduri sau o simpla obligatie de a spune TE IUBESC. Pentru unii e usor si neimportant, pentru altii este greu si indecis.
Dragostea e pentru unii...
...o tacere apasatoare si un zambet aruncat in graba.
...o ciocolata calda si un trandafir intr-o dimineata.
...o imbratisare si-un sarut de-o viata.
...o privire calda.
...niste rasete izbucnite din nimic.
...niste pasi facuti in graba.
...3 carduri de credit aruncate pe masa.
...o geanta plina de farduri si agende.
...o poezie uitata in adancul sufletului.
...un sentiment prafuit, dar reinnoit cu fiecare zi.
...o coafura perfecta etalata intr-o zi cu ploaie.
...o raza de soare care te copleseste.
...niste flori minuscule si parfumate aruncate intr-un buzunar al hainei.
...un oras aglomerat plin de luminite noaptea.
...o foaie, un creion si o guma de sters.
...o carte prafuita si folosita aruncata intr-un pat dezordonat.
...o oglinda curata.
...niste lacrimi amare varsate pe nimic.
...o privire timida si un "buna" aruncat aproape in tacere.
...un oftat si o privire in urma.
...sau poate doar ceva, undeva, candva.
(Nu stiu de unde mi-au venit atatea idei, dar m-am inspirat de la Gossip Girl cand se spune ca "dragostea dintre Rufus si Lilly poate fi o portie de spaghetti bolognese". :D Sper ca v-a placut. Fara dedicatii:)). Doar asa, pentru a citi, citire:D)
See ya!:*
Dar iubirea? Ce-i iubirea? "Te iubesc" are 2 cuvinte. Doua cuvinte in care zac sute de ganduri sau o simpla obligatie de a spune TE IUBESC. Pentru unii e usor si neimportant, pentru altii este greu si indecis.
Dragostea e pentru unii...
...o tacere apasatoare si un zambet aruncat in graba.
...o ciocolata calda si un trandafir intr-o dimineata.
...o imbratisare si-un sarut de-o viata.
...o privire calda.
...niste rasete izbucnite din nimic.
...niste pasi facuti in graba.
...3 carduri de credit aruncate pe masa.
...o geanta plina de farduri si agende.
...o poezie uitata in adancul sufletului.
...un sentiment prafuit, dar reinnoit cu fiecare zi.
...o coafura perfecta etalata intr-o zi cu ploaie.
...o raza de soare care te copleseste.
...niste flori minuscule si parfumate aruncate intr-un buzunar al hainei.
...un oras aglomerat plin de luminite noaptea.
...o foaie, un creion si o guma de sters.
...o carte prafuita si folosita aruncata intr-un pat dezordonat.
...o oglinda curata.
...niste lacrimi amare varsate pe nimic.
...o privire timida si un "buna" aruncat aproape in tacere.
...un oftat si o privire in urma.
...sau poate doar ceva, undeva, candva.
(Nu stiu de unde mi-au venit atatea idei, dar m-am inspirat de la Gossip Girl cand se spune ca "dragostea dintre Rufus si Lilly poate fi o portie de spaghetti bolognese". :D Sper ca v-a placut. Fara dedicatii:)). Doar asa, pentru a citi, citire:D)
See ya!:*
duminică, 11 aprilie 2010
Why..?
Vino mai aproape. Nu iti voi face nimic...pe moment! Te voi privi adanc in ochi si te voi minti cu o singura privire ca te urasc. Nu stiu daca imi va reusi, dar incercarea moarte n-are. Ma apropii de tine incet si iti ating usor obrazul cu mana. Tu inchizi incet ochii crezand ca te mangai. Dar mana mea se retrage rapid, speriata de desertul rece pe care l-a gasit. Ma intreb de ce oare mintea imi porunceste sa fug de tine, dar trupul nici nu poate face un pas inapoi. Esti atat de lipsit de calitati! Un pretentios incurabil, o persoana fara scrupule, un misterios straveziu, un ingamfat plictisit de tot! Urasti muzica pe care o ascult, urasti modul in care ma plimb incet in jurul tau, urasti privirea care iti spune ca nu te mai suport, urasti sa ma vezi cat de atrasa sunt de o carte, urasti sa vezi cat de plictisita sunt cateodata cu tine, urasti faptul ca de multe ori eu am dreptate, urasti incercarea esuata de a ma convinge de anume ceva, urasti modul in care te privesc in acest moment.
Si totusi, inca esti aici. Stai in fata mea si imi daruiesti acel zambet care imi promite ca nu vei pleca niciodata de langa mine, chiar daca eu as vrea. Si asemenea tie, nu ma pot misca din fata ta si in final iti daruiesc acelasi zambet, chiar ras si privire, care iti promit ca nu voi pleca. Poate niciodata, poate pana maine.
Acum, pasim usor unul spre altul si ne imbratisam. Imi dau seama de ce inca sunt aici. Nu m-as putea lipsi de imbratisarea ta puternica, de privirea ta nemiloasa sau blanda, de zambetul tau malefic, de rasul tau impunator, de modul in care stii sa ma faci sa simt ca traiesc.
Dar poate totusi, voi pleca, candva! Pana atunci...ma bucur de aceasta imbratisare. :)
(Nu stiu cat de reusit este post-ul dar mie imi place. Si cu asta am incheiat si vacanta de Paste si reincepem scoala pentru inca 9 saptamani. )
See ya`!:*
Si totusi, inca esti aici. Stai in fata mea si imi daruiesti acel zambet care imi promite ca nu vei pleca niciodata de langa mine, chiar daca eu as vrea. Si asemenea tie, nu ma pot misca din fata ta si in final iti daruiesc acelasi zambet, chiar ras si privire, care iti promit ca nu voi pleca. Poate niciodata, poate pana maine.
Acum, pasim usor unul spre altul si ne imbratisam. Imi dau seama de ce inca sunt aici. Nu m-as putea lipsi de imbratisarea ta puternica, de privirea ta nemiloasa sau blanda, de zambetul tau malefic, de rasul tau impunator, de modul in care stii sa ma faci sa simt ca traiesc.
Dar poate totusi, voi pleca, candva! Pana atunci...ma bucur de aceasta imbratisare. :)
(Nu stiu cat de reusit este post-ul dar mie imi place. Si cu asta am incheiat si vacanta de Paste si reincepem scoala pentru inca 9 saptamani. )
See ya`!:*
marți, 6 aprilie 2010
Sweet and glam...but with her heart lost...
Niste strazi pline de oameni grabiti si ignoranti fata de cele mai simple lucruri pe langa care trec nepasatori : o pisica privind de la balcon soseaua aglomerata, un nor care se pregateste sa ne fure soarele, o adiere de vant care ne plimba suvitele, o petala de floare care zboara purtata de vant.
EA se plimba usor spre o destinatie inca necunoscuta. Geanta sta lipita de ea, iar castile iPod-ului siclam "soptesc" : "Baby loves to dance in the dark/ Cause when he`s looking she falls apart..". Soarele ii zambeste acum palid intreband-o incotro se indreapta, dar dandu-si seama ca nici EA nu stie, se lasa furat de niste nori pufosi de albi. Se gandeste acum la visul pe care l-a avut noaptea trecuta. A promis ca data viitoare il va gasi EA, dar cu siguranta va fi din nou vrajita de parfum si va avea iar halucinatii de dansuri... Se plimba acum prin parcul destul de pustiu si priveste florile care zac plictisite intr-un rond bine aranjat. Se uita cu atentie la ceasul care goneste cu incetinitorul. Un grup de tineri galagiosi trec pe langa EA mirandu-se de ce sta singura in parc. EA le zambeste dezamagitor sugerandu-le dorinta ei de a evada din lumea aceasta nepasatoare.
Iese grabita din parc, cautand o alta destinatie. Se multumeste cu bulevardul suprapopulat.
Cerceii ii zangane acum pe bataia neincetata a pasilor ei. Clipirea ochilor ei este lenta si face ca priviri patrunzatoare sa se intoarca dupa EA. Deodata, o bucurie o cuprinse. Soarele ii zambea din nou si norii o inconjurau doar pentru a-i complimenta privirea discreta si parfumul imbietor. Adierile de vant ii aranjau parul, iar mirosul florilor o insoteau la fiecare pas. Albinutele si fluturasii erau acum tovarasii ei de joaca si de cant pe versurile "Happy in the club with a bottle of red wine/ Stars in our eyes cause we`re having a good time/So happy I could die.".
Deodata se opreste speriata, dezamagita, trista si fara chef de viata...Isi aduce aminte ca in ciuda visului de aseara, in ciuda naturii care erau de partea ei...acel lucru pe care nimeni nu stia ca-l are, inima, era pierdut. Nu se stie daca pentru totdeauna, dar pe moment ea este rapita si ascunsa...Oare o va gasi in visul din seara aceasta? Nici macar soarele, care deja se intristase amintindu-si de povestea ei, nu stie...
(Inspiratia vine cand nu te astepti:D)
See ya!:*
EA se plimba usor spre o destinatie inca necunoscuta. Geanta sta lipita de ea, iar castile iPod-ului siclam "soptesc" : "Baby loves to dance in the dark/ Cause when he`s looking she falls apart..". Soarele ii zambeste acum palid intreband-o incotro se indreapta, dar dandu-si seama ca nici EA nu stie, se lasa furat de niste nori pufosi de albi. Se gandeste acum la visul pe care l-a avut noaptea trecuta. A promis ca data viitoare il va gasi EA, dar cu siguranta va fi din nou vrajita de parfum si va avea iar halucinatii de dansuri... Se plimba acum prin parcul destul de pustiu si priveste florile care zac plictisite intr-un rond bine aranjat. Se uita cu atentie la ceasul care goneste cu incetinitorul. Un grup de tineri galagiosi trec pe langa EA mirandu-se de ce sta singura in parc. EA le zambeste dezamagitor sugerandu-le dorinta ei de a evada din lumea aceasta nepasatoare.
Iese grabita din parc, cautand o alta destinatie. Se multumeste cu bulevardul suprapopulat.
Cerceii ii zangane acum pe bataia neincetata a pasilor ei. Clipirea ochilor ei este lenta si face ca priviri patrunzatoare sa se intoarca dupa EA. Deodata, o bucurie o cuprinse. Soarele ii zambea din nou si norii o inconjurau doar pentru a-i complimenta privirea discreta si parfumul imbietor. Adierile de vant ii aranjau parul, iar mirosul florilor o insoteau la fiecare pas. Albinutele si fluturasii erau acum tovarasii ei de joaca si de cant pe versurile "Happy in the club with a bottle of red wine/ Stars in our eyes cause we`re having a good time/So happy I could die.".
Deodata se opreste speriata, dezamagita, trista si fara chef de viata...Isi aduce aminte ca in ciuda visului de aseara, in ciuda naturii care erau de partea ei...acel lucru pe care nimeni nu stia ca-l are, inima, era pierdut. Nu se stie daca pentru totdeauna, dar pe moment ea este rapita si ascunsa...Oare o va gasi in visul din seara aceasta? Nici macar soarele, care deja se intristase amintindu-si de povestea ei, nu stie...
(Inspiratia vine cand nu te astepti:D)
See ya!:*
luni, 5 aprilie 2010
Halucinating...
Alerg printre flori multicolore aproape mai inalte ca mine. Te caut, dar nu gasesc nici macar o urma de-a ta. Parfumul puternic imi provoaca deja dureri placute de cap si vedenii neclare dar atractive. Soarele aproape a apus, iar cerul ma inconjoara de o culoare portocalie cu o catifea de piersica. Te aud strigand un nume...Nici nu stiu daca e al meu. "Flavia?"..Da, florile imi soptesc ca asa ma cheama, dar nu sunt in stare sa raspund. Incep sa ma apropii, parca, de caldura corpului tau, dar cu cat ma apropii cu atat te simt mai departe. Sa ma las batuta? Nu pot. Ceva din adancul sufletului ma impinge sa dansez in continuare pe intunericul piersiciu spre tine... In plus, am fost invatata ca daca vreau ceva trebuie sa lupt pentru acel lucru pana cand stiu ca l-am pierdut cu desavarsire. O albina imi zumzaie incet "Bzzz, bzzz, bzzz..." formand cu strigatul tau o simfonie care ajuta parfumul florilor sa ma faca sa cad intr-o stare de halucinatie defintiva. Stelele au incput deja sa apara si se alatura dansului meu care nici in momentul de fata nu s-a oprit. Am uitat deja pe cine caut sau ce caut. Pe tine sau fericirea? Pe tine sau tristetea? Pe tine sau extazul? Pe tine sau nebunia? Sau toate in acelasi context...Nu mai conteaza. Deja simt muzica silentioasa a noptii patranzundu-mi in suflet si in trup. Ma opresc un moment.
Da, esti tu! Inconjurat de acele flori care in tacerea noptii au devenit monstrii. Insotit de stelele care m-au tradat si s-au alaturat tie. Te apropii de mine. Nuuuu. Incerc sa fug, dar nu pot nici macar sa clipesc. Ma cuprinzi incet si puternic in brate si...CRASH, BOOM, BANG!
Totul a fost un vis! Ma trezesc speriata si dezamagita. Pana la urma, tot tu m-ai gasit, nu eu pe tine..Este deja dimineata si o caldura halucinanta ma asteapta afara. Data viitoare, promit! Ce promit? Hmmm. Ca o sa te gasesc eu. Atata timp cat parfumul florilor si stelele nu ma vor provoca la un nou dans in intunericul colorat...
(Profit de aceasta ocazie pentru a va ura o vacanta placuta tuturor si pentru a spune Hristos a inviat! :). )
See ya`!:*
Da, esti tu! Inconjurat de acele flori care in tacerea noptii au devenit monstrii. Insotit de stelele care m-au tradat si s-au alaturat tie. Te apropii de mine. Nuuuu. Incerc sa fug, dar nu pot nici macar sa clipesc. Ma cuprinzi incet si puternic in brate si...CRASH, BOOM, BANG!
Totul a fost un vis! Ma trezesc speriata si dezamagita. Pana la urma, tot tu m-ai gasit, nu eu pe tine..Este deja dimineata si o caldura halucinanta ma asteapta afara. Data viitoare, promit! Ce promit? Hmmm. Ca o sa te gasesc eu. Atata timp cat parfumul florilor si stelele nu ma vor provoca la un nou dans in intunericul colorat...
(Profit de aceasta ocazie pentru a va ura o vacanta placuta tuturor si pentru a spune Hristos a inviat! :). )
See ya`!:*
Abonați-vă la:
Postări (Atom)