Vino mai aproape. Nu iti voi face nimic...pe moment! Te voi privi adanc in ochi si te voi minti cu o singura privire ca te urasc. Nu stiu daca imi va reusi, dar incercarea moarte n-are. Ma apropii de tine incet si iti ating usor obrazul cu mana. Tu inchizi incet ochii crezand ca te mangai. Dar mana mea se retrage rapid, speriata de desertul rece pe care l-a gasit. Ma intreb de ce oare mintea imi porunceste sa fug de tine, dar trupul nici nu poate face un pas inapoi. Esti atat de lipsit de calitati! Un pretentios incurabil, o persoana fara scrupule, un misterios straveziu, un ingamfat plictisit de tot! Urasti muzica pe care o ascult, urasti modul in care ma plimb incet in jurul tau, urasti privirea care iti spune ca nu te mai suport, urasti sa ma vezi cat de atrasa sunt de o carte, urasti sa vezi cat de plictisita sunt cateodata cu tine, urasti faptul ca de multe ori eu am dreptate, urasti incercarea esuata de a ma convinge de anume ceva, urasti modul in care te privesc in acest moment.
Si totusi, inca esti aici. Stai in fata mea si imi daruiesti acel zambet care imi promite ca nu vei pleca niciodata de langa mine, chiar daca eu as vrea. Si asemenea tie, nu ma pot misca din fata ta si in final iti daruiesc acelasi zambet, chiar ras si privire, care iti promit ca nu voi pleca. Poate niciodata, poate pana maine.
Acum, pasim usor unul spre altul si ne imbratisam. Imi dau seama de ce inca sunt aici. Nu m-as putea lipsi de imbratisarea ta puternica, de privirea ta nemiloasa sau blanda, de zambetul tau malefic, de rasul tau impunator, de modul in care stii sa ma faci sa simt ca traiesc.
Dar poate totusi, voi pleca, candva! Pana atunci...ma bucur de aceasta imbratisare. :)
(Nu stiu cat de reusit este post-ul dar mie imi place. Si cu asta am incheiat si vacanta de Paste si reincepem scoala pentru inca 9 saptamani. )
See ya`!:*
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu