Stau chiar aici. In fata ta. Suntem la cativa pasi unul de altul. Ploaia rece ne inconjoara. Vantul bate din ce in ce mai puternic iar fulgerele sunt ca niste paparazzi ascunsi care incearca sa ne faca poze. Picaturile de ploaie imi ascund lacrimile...Probabil consideri ca nu plang, dar in adancul sufletului meu ceva imi spune ca trebuie sa plang si sa ma descarc deoarece ploaia imi este alaturi.
"Imi pare rau" e tot ce putem spune. Sau tot ce poti spune. Nu stiu daca imi pare rau sau bine. Incerc sa inteleg cum am ajuns sa te plac atat de mult, sa simt nevoia sa ma aflu in bratele tale mereu, sa vreau sa-mi aud numele soptit de tine, sa numar stelele langa tine, sa te mangai in miezul noptii doar pe tine, sa-ti daruiesc zambete calde doar tie, sa fiu aici doar pentru tine. Si tot nu inteleg...
Cand am ochii negri tu ii vezi albi, cand ii am aurii tu ii vezi argintii, cand iti zambesc ma intrebi de ce ma incrunt, cand oftez ma intrebi de ce rad, cand fug imi cer sa merg mai repede de atat, cand caldura ma copleseste ma intrebi cum rezist in frigul acesta, cand ma uit la tine ma intrebi de ce te evit cu privirea...
Atatea intrebari stupide si lucruri necomplicate care ne alcatuiesc viata. Atat de multe. Si tot ma intreb. "DE CE?"
Nu stiu...Si probabil ca nu voi stii. Pana atunci, fug repede spre tine si te iau in brate. Primesc in schimb o imbratisare mult mai puternica. Ploaia devine mai calda. Vantul nu mai bate, iar norii parca fug lasand loc stelelor acompaniate de fulegere. Ciudat. Parca am fi in lumea noastra. Si da, suntem!
Esti aici si sunt aici. Nu stiu cat timp. Dar suntem. Te strang din nou tare in brate si iti multumesc ca esti aici, in lumea mea, in lumea noastra...
(Daaa, probabil v-am plictisit. Dar mie-mi place si nu-mi pasa daca v-ati irosit vreo 2 minute din viata. :D. )
See ya`!:*
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu