Aceeasi poveste. Povestea LOR. O poveste scrisa pe foi intregi cu pixuri sau creioane colorate, cu stersaturi sau cu scris caligrafic, cu greseli sau o precizie perfecta, cu titluri sau fara, cu majuscule sau litere mici.
O poveste cu un inceput, dar si cu un sfarsit. Un zambet si o privire a fost de ajuns pentru ca EI sa ia nastere. Insa, o lacrima incheie totul.
Ea fuge...Departe si repede. Nu vrea pe nimeni langa ea. Poate doar o floare si o felina s-o mangaie atunci cand ii e mai greu. E soare? Nu conteaza. In sufletul ei e ploaie. Ploua? Nu conteaza. In sufletul ei e acelasi lucru. Ninge? Nu conteaza. Sufletul ei nu poate simti fiorul unui fulg de nea si zambetul ei eclipsand zapada.
A fugit si nu se va mai intoarce. La nimeni. Nu mai are la cine. El ii trimite scrisori, e-mail-uri si sarutari. Ea ii trimite inapoi tacere si ignoranta. Nu mai vrea. Nu mai poate.
Cei pe care ii considera langa ea s-au dovedit a fi cei care incercau s-o distruga in liniste.
Fuge si iar fuge. Cu fata-i plina de lacrimi, cu strigate si suspine prin ploaia rece. S-au dus toate. Visele, stelele, soarele, luna, cuvintele de iubire. Toate, fug o data cu ea. Si se pierd o data cu el.
Ce va mai fi? Probabil nimic. Prea multa bataie de joc duce la formarea unui mare vid intre ei doi.
Ea inca fuge, si nu. Nu se va intoarce.
El inca spera, inca nu simte lipsa ei.
Cealalta priveste multumita toata povestea. Aceeasi poveste. Plina de lacrimi si regrete.
(Inspiratie de miezul noptii:D)
See ya`!:*
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu