Cu o singura escala la Paris, avionul traversa oceanul Atlantic cu bine si ateriza in Rio de Janeiro.
Mark fusese neatent si tacut toata calatoria, inclusiv in aeroport. Emma incepuse sa se ingrijoreze, dar pana la urma a ajuns la concluzia ca probabil nu-i trecuse supararea.
Festivalul incepu cu multa samba, rochii rosii si portocalii zburatoare, tocuri de 10, palarii si masti cu pene verzi inalte si multe zambete si aglomeratie.
Fara vreo parada nevazuta sau vreun concurs de samba sau cha-cha ratat, dupa 4 zile Mark se hotari sa ramana in camera de hotel pentru a se odihni. La fel si ceilalti trei.
Aveau camere comunicante. Kristine dormea cu Emma, iar Mark cu Andi. Se certau aproape in fiecare seara fiindca fetele vorbeau prea tare si radeau, iar baietii vroiau doar sa doarma.
In seara asta Mark deja dormea, iar Emma se uita la TV. In aceeasi camera, cea a fetelor, Kris cu Andi se jucau pe iPad si chicoteau.
Dupa 2 ore, Emm observa faptul ca prietena ei cu Andi adormisera pe sofa.
-Psssssst, Andi! sopti Emma.
-Da, da. Ce-i? sari baiatul speriat.
-Du-o pe Kris in pat si ramai cu ea. Eu o sa dorm cu Mark.
-Esti sigura? Nu vreau sa va gasesc mutilati.
-Haha! Nu-i problema, n-o sa ne certam.
Emma parasi usor camera si se apropie orbeste de patul lui Mark. Din fericire acesta nu dormea pe centrul patului, asa ca putea avea si ea loc. Emma se aseza usor si atunci observa ca lumina lunii pline cadea prin geam fix pe chipul lui Mark. Il privi cateva minute in sir. Ii privea fata calma, zambetul care sugera un vis dulce, ii simtea respiratia linistita. Se gandea la cate vise si cosmaruri nu avusese cu el, la cate plimbari si certuri nu savurasera impreuna, la ceea ce simtea ea si nu simtea el. Fata ofta adanc, dar indeajuns de zgomotos pentru ca Mark sa se trezeasca.
-Emm, tu esti?
-Da, eu sunt. Scuze, nu vroiam sa te trezesc.
-Stai linistita, Mark casca larg. Unde e Krisa?
-Doarme foarte bine langa Andi. I-am lasat pe amandoi acolo, dormea prea calma langa el.
-Ah, ok. Si cum de ai acceptat tu sa dormi cu mine?
-Pai...
Emma se gandea sa-i spuna ca ea avusese ideea, dar se razgandi.
-Pur si simplu am zis ca e ok. Stiu ca esti vegetarian, cand vine vorba de mine.
-Hah! Nici chiar asa. Dar adevarul e ca unoeri esti cam acra!
-Heeeei! Oricum stii ca de la prea dulce ti se apleaca..
-Glumeam, beib! spuse Mark imbratisand-o prietenos.
Emma ar fi vrut ca "beib" sa nu fie o alintare intre prieteni, iar imbratisarea aceea sa nu fie una obisnuita, dar se multumea si cu atat.
-Hai sa dormim! spuse Mark zambind.
O lua in brate puternic si incepu sa o gadile. Emma se intoarse cu fata la el si incepu a se stramba. Erau la 2 cm unul de altul. Emm deja avea fluturasi in burta.
-Huh, niciodata n-am observat cat de frumoasa poti fi zambind.
-Daca e una din glumele tale, lasa-te! Nu am chef sa ma mai stramb.
-Vorbesc serios, spuse Mark cu zambetul lui sincer si privind-o in ochi.
Emma deja incepu sa se eschiveze cu privirea, nu mai stia ce sa mai spuna. Mark o mangaie usor pe parul ei moale si castaniu si se apropie usor de buzele ei. Emma, nestiind cum sa reactioneze, inchise ochii. Mark o saruta indelung si cald, strangand-o in brate puternic. Emmei ii scapa o lacrima.
-Plangi? Am facut ceva gresit?
-Nu, nu...se grabi fata stregandu-si lacrimile.
-Nu inteleg motivul plansului.
-Nici eu! Nici eu nu inteleg multe! Crede-ma, spuse Emma oftand adanc.
-Am aflat de Kris...
-De droguri?! Chiar asa?! Wow, nu mi-as fi dat seama, nici macar dupa "morala" de zilele trecute.
-Nu, nu, nu despre asta. Vorbind serios, de ce nu mi-ai spus de boala ei?
Emm tacu surprinsa. Cum se putea sa afle?!
-Leucemia e o boala grea, care trebuie tratata. De aia se droga ea, de aia credea ca nu mai exista speranta.
-Mark, e inca o adolescenta! Nu stia ce face!
-Nu am alta solutie decat s-o trimit la studii si recuperare in Elvetia..
-Nu se poate sa-i faci asta! Ii vei lua toti prietenii! Ii vei lua tot la ce tine!
-Prefer sa nu mai aiba pe nimeni langa ea, decat sa nu mai aiba propria ei viata..
-Exista si alte solutii, Mark! Gandeste-te la sufletul ei! La cat o va devasta mutarea si transferul!
-Nu mai am alta idee, e punct aici.
Emma ramase socata, gandindu-se cum s-o scape pe Krisa. Mark se intoarse pe spate si ofta uitandu-se pe tavan. Tot momentul lor romantic se dusese. Toata clipa de bucurie si fiori trecusera, de parca nici n-ar fi fost...
TO BE CONTINUED...
(nu stiu cat de bun a fost acesta....good night >:D<)
See ya`!:*
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu